Înălțarea Domnului-Ziua Eroilor
În fiecare an, la patruzeci de zile după Învierea Domnului Hristos, prăznuim Sfânta Sa Înălțare cu trupul la Cer, sărbătoare plină de lumină și bucurie, care ne amintește că Mântuitorul a coborât pe pământ, S-a întrupat, luând chip de om, Și-a însușit natura umană, îndumnezeindu-o în Trupul Său, apoi S-a înălțat cu ea la Ceruri, ca să ne arate că destinația finală a omului nu este pământul, ci Împărăția lui Dumnezeu, unde suntem chemați să trăim veşnic în iubirea Preasfintei Treimi.
În această zi de mare praznic, Biserica ne cheamă ca, prin participarea noastră la Sfânta Liturghie, să fim martori la Înălțarea Domnului la cer și să ne înălțăm, noi înșine, duhovnicește la cer, ascultând împreună cu preotul cuvântul „Sus să avem inimile”.
Înălțarea Domnului este o punte tainică între praznicul Învierii Domnului și cel al Pogorârii Sfântului Duh, așa cum rezultă și din slujba zilei.
Astfel, după Evanghelia de la Utrenie, se cântă „Învierea lui Hristos văzând…”, iar Catavasiile sunt irmoasele Canonului de la Pogorârea Sfântului Duh.
În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălțării Domnului este și Ziua Eroilor, zi dedicată pomenirii eroilor neamului.
Ca sărbătoare națională pentru omagierea militarilor și civililor care au murit în timpul Primului Război Mondial, Ziua Eroilor a fost consacrată în țara noastră prin Decretul-Lege nr. 1693 din 4 mai 1920, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 1920.
Peste ani, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost restaurată ca Zi a Eroilor și Sărbătoare Națională Bisericească.
În ziua de joi, 10 iunie 2021, în biserica parohială, atât la Sfânta Liturghie cât și la slujba de parastas și cea de la Crucea Eroilor din fața bisericii, pomenirea eroilor s-a făcut cu toată evlavia, deoarece în aceeași zi membrii comunității parohiale, tineri și vârstnici, în rugăciune comună, și-au cinstit după cuviință pe cei din neamul lor „fericiții întru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român”.
La pomenirea eroilor neamului, noi, cei de astăzi, culegem roadele ostenelilor și jertfelor lor de sânge.
De aceea, cinstirea eroilor neamului ne este scumpă, după cum scumpă și dragă ne este credința străbună, țara întregită, libertatea și demnitatea pe care ni le-au lăsat moștenire.
Privind la Crucea Eroilor, la poalele căreia ne-am rugat pentru eroii neamului nostru, am trăit cu toți sublimul eroism al jertfei pe Cruce a Domnului Iisus Hristos care, din iubire față de omenirea căzută, a împăcat pământul cu Cerul.
Au fost momente de răgaz duhovnicesc în care fiecare credincios și-a amintit de dragostea, truda și jertfa înaintașilor eroi pentru credința ortodoxă străbună, pentru țară, pentru idealul sfânt al unității și demnității noastre ca neam.
De-a lungul timpului am reînvățat să ne cinstim eroii și suntem datori să lăsam această moștenire de suflet tinerilor noștri urmași, agresați de noi curente și tendințe seculariste care încearcă să-i despartă de istoria bogată a neamului și a creștinismului.
Iată de ce, într-o lume atât de grăbită, așa cum este societatea de astăzi, cinstim eroii, adăugând aducerilor aminte lucrare, dăruire, jertfă și recunoștință; într-un cuvânt, iubire față de tot ceea ce este românesc, frumos și curat.
Se spune că un popor care nu-și cunoaște trecutul și istoria este un popor pierdut.
Poate de aceea, și această zi de pomenire a eroilor a fost în parohia noastră o zi de respect şi recunoștință, o zi de rugăciune și responsabilitate, o zi de reculegere și de renaștere morală.
În această zi sfântă, preoții și credincioșii din parohia noastră am sărbătorit Înălțarea Domnului și i-am cinstit pe eroii neamului nostru cu inimile, evocând în rugăciune, dar și în acordurile Imnului Eroilor, sentimente de mulțumire și recunoștință față de aceia, care și-au jertfit viața ca să ne lase nouă, urmașilor lor și celor ce vin după noi, credința ortodoxă străbună, o ţară unită și liberă în care să putem trăi în pace și liniște.
Să-i avem totdeauna în inima noastră pe eroii neamului nostru, rugându-ne lui Dumnezeu să le dea odihna și fericirea veșnică.
Preot Augustin Rusu






















