Între 8 martie și Duminica mironosițelor

Încep prin a-mi aduce aminte de copilărie. Prima zi a lunii martie împărțeam mărțișoare, iar în a opta zi o serbam pe mama. Si nu…nu e născută pe 8. Așa știam eu că pe 8 e ziua mamei.
De câțiva ani, Biserica a instituit duminica a treia dupa Înviere, anume a mironosițelor, ca sărbătoare a femeii creștine.
Și sunt mulți care spun că femeia, că mama trebuie serbată atunci, în acea zi, că 8 martie e o sărbătoare necreștină (și e).
Și nu vă spun eu acum să nu o cinstim în duminica mironosițelor, ci doar ca și în a opta zi a lunii martie să avem bucuria de a dărui.
Un zâmbet, o floare, o vorbă bună sau o îmbrățișare. Și să fim sinceri cu noi înșine: câți dintre noi le mai dăruim ceva în oricare dintre cele două zile?!
8 martie face parte din copilăria mea.
Când am aflat că există duminica femeilor creștine (mironosițelor), nu am încercat să uit de bucuriile mele din copilărie. M-am bucurat că sunt și alte zile în care pot dărui.
Femeia merită mult mai mult decât o zi sau două pe an.
Fiecare zi ar trebui să fie o aducere aminte pentru orice persoană din lume, că femeia trebuie iubită și respectată, pentru că o merită.
Pentru că fără ea, nu am fi… fără ea n-ar fi viață.

La mulți ani, femeie!

diacon Cosmin Băjănică